Istoria Bisericii Adventiste

Adventiştii de Ziua a Şaptea sunt o mişcare religioasă apărută în America anilor 1844 dintr-un nucleu de credincioşi de diferite confesiuni protestante, organizată ca biserică în 1863, devenind apoi o Biserică internaţională, cu peste 16 milioane de membri în aproape toate ţările lumii.

Adventiştii de Ziua a Şaptea întreţin prin contribuţiile lor o reţea instituţională de 90 universităţi şi colegii, mii de şcoli, sute de spitale, clinici, aziluri şi orfelinate, zeci de tipografii, staţii de radio/TV şi o agenţie de ajutor social (ADRA) implicată în 121 ţări.

Moştenind spiritualitatea evanghelică – baptistă, pietistă şi metodistă -, fără a pretinde că sunt singurii oameni ai lui Dumnezeu, adventiştii au convingerea că ei sunt “Rămăşiţa” Bisericii din Apocalipsa (12:17, 14:6-12), mişcarea religioasă care corespunde cel mai bine criteriilor biblice. Ei îşi asumă cu modestie, dar cu toată seriozitatea şi hotărârea, rolul profeţilor biblici Ilie şi Ioan Botezătorul, în vederea avertizării lumii şi a pregătirii tuturor credincioşilor pentru venirea iminentă, premilenială şi vizibilă a lui Iisus.

Adventiştii militează pentru reaşezarea creştinismului pe temeiul protestant Sola Scriptura, susţinând separarea dintre biserică şi stat, libertatea conştiinţei şi a cuvântului, mântuirea numai prin Iisus Christos, prin credinţă.

Pe lângă alte doctrine importante şi valori comune celorlalţi creştini, adventiştii susţin câteva imperative biblice specifice: Sabatul zilei a şaptea (Sâmbăta), ca repaus creştin şi test escatologic; nemurirea condiţionată, dăruită credincioşilor prin înviere; sfinţenia corpului, a legilor naturii, condamnând viciile (sexul liber, drogurile, alcoolul, tutunul etc.), perversiunile şi alte practici nesănătoase, cum ar fi uzul fără discriminare al produselor animale; Judecata divină preadventă începută în Cer din 1844; revenirea iminentă a lui Iisus, ca singura speranţă a omenirii şi a individului. Adventiştii mărturisesc jertfa lui Hristos ca unică şi exclusivă cale a mântuirii oricărui om care crede şi darul Duhului Sfânt ca garanţie a triumfului final al Adevărului prin Biserică.

În acelaşi timp, adventiştii români se consideră parte integrantă a spiritualităţii creştine româneşti: succesori ai credincioşilor apostolici din primele veacuri, urmaşi ai celor mai buni trăitori – ortodocşi, catolici şi protestanţi – din spaţiul românesc; continuatori ai tuturor celor ce au promovat Biblia ca supremă autoritate religioasă, împreună cu ceilalţi fraţi evanghelici care au prins rădăcini în Ţările Române.

Istoria Torrejon Sion

Dacă ar fi să căutam începuturile acestei Biserici ar trebui să ne întoarcem în timp şi să ajungem la anul 1994 când în calle Alenza Madrid ia fiinţă comunitatea română, o mână de oameni (circă 60 de membri), avându-l că pastor pe Julian Rumayor. Numărul credincioşilor va creşte şi în curând va trebui un alt loc pentru întâlnirile din Sabat, aşa că Biserica se mută în Coslada, într-un fost cinematograf. Deja vorbim acum de aproximativ 400 de membri. Pastor va fi fratele Titi Gâdea, venit din România special pentru a păstori membrii diasporei din Spania.

Creşterea continuă implică şi probleme de spaţiu. Este nevoie de un local mai mare. Acesta se găseşte în Torrejon de Ardoz, unde Biserica se mută în februarie 1995. Şi aici numărul membrilor începe să crească ajungând până la peste 800, în anul 2004 ,când se hotărăşte împărţirea comunităţii în două biserici.Astfel în dată de 24 aprilie 2004 ia fiinţă Biserica AZS “SION”, plecând la drum cu aproape 150 de memebri. Că pastor în nouă biserică va sluji fratele Ştefan Nădăban pâna la sfârşitul anului 2005.

Chiar la începutul anului 2006, işi începe lucrarea de slujire pastorul Mircea Constantinescu, activitate ce se va încheia la 08 septembrie 2006 când fratele Remus Soare devine noul pastor al comunitaţii, lucrare ce o desfăşoară pînă în anul 2013, an în care Biserica numară aproape 600 de membri. Participarea la închinare a credincioşilor depăşeşte însă cu mult numărul membrilor comunităţii, în fiecare sabat bucurându-ne de prezenţa a aproximativ o mie de persoane. Din 2013 pînă în 2018 ne-a conds pastorul Richard Ruszuly moment în care fratele pastor Ciceroni Comănescu a preluat conducerea.

Din toamna anului 2018 până în anului 2022 din cauza unui incendiu în localul pe care îl aveam închiriat ne-am mutat. Ne întâlneam în mai multe locații, de menționat în biserica penticostală “Elim” din Arganda, cinematograful din Coslada sau restaurantul “Palacio de Bodas” din Arganda del Rey.

Din vara anului 2022 tot sub conducrea fratelui Ciceroni Comănescu ne întâlnim în biserica proprie de pe strada Primavera 15 din Torejon de Ardoz.